Psihologia pentru toti

In cautarile mele pe vastele campii ale internetului am gasit pe un forum urmatoarea intrebare adresata de administrator de site catre userii sai:

"O personalitate, oricât de mare, este totuşi un om. Poate face greşeli, chiar grave, ori poate avea un crez cu care marea majoritate oamenilor nu este de acord. Poate avea un caracter care să lase de dorit, ori poate fi pur şi simplu un om antipatic. Şi pentru că oamenii se schimbă, poate avea aceste probleme "de imagine" sau reale, în diferite grade, doar în anumite perioade ale vieţii sale.

Se întâmplă deseori ca o astfel de personalitate să aibă anumite creaţii absolut remarcabile. Şi atunci, cel care ia contact cu o anumită creaţie şi o găseşte ca fiind extraordinară, dar nu-l admiră şi pe omul care a creat-o, se află în faţa dilemei: să aprecieze creaţia, indiferent cine este omul care a produs-o, sau să o respingă, făcând-o parte integrantă din respectivul om? Oare ce rămâne pentru posteritate: fiecare creaţie în parte sau un ansamblu format dintr-un creator şi opera sa completă?"

Deci , ce conteaza mai mult?

Ce conteaza mai mult? depinde de fiecare in parte ce apreciaza,

creatorul sau creatia.Toti am admirat o creatie muzicala, o sculptura, un tablou, poate, fara sa cunoastem pe cel care a creat-o; multi dintre ei au avut probeleme de sanatate, de saracie,de comportament, vicii si totusi le admiram creatiile.

Dar,peste timp, atat creatia cat si numele creatorului raman .

Sunt strans legate, creatia vorbeste extrem de mult despre om, iar ca sa intelegi creatia trebuie sa il cunosti pe om. Ca el poate fi antipatic in fata cuiva nu e problema lui, cel care antipatizeaza are de lucrat la sine insusi

normal ar trebui sa conteze creatia.

Cu siguranta conteaza creatia, dar subscriu celor de mai sus, pentru a cunoaste integral opera e nevoie sa faci cunostinta si cu autorul, pe cat posibil.

Referitor la acest subiect, mi-am amintit ca as putea adauga ceva. Spre exemplu apreciez foarte tare o creatie care imi antreneaza imaginatia, asupa careia sa ma pot proiecta, sa reusesc sa imi extrag din creatia respectiva semnificatii persoanle, care pot sau nu sa fie similare cu ale autorului. Atunci consider o creatie de valoare cand fiecare poate sa se regaseasca intr-o oarecare masura. Si in acest caz, autorul nu mai conteaza asa de mult.

Adevarat, patesc de multe ori sa citesc, sa ascult sau pur si simplu sa vad ceva care ma farmeca cu adevarat , ca mai apoi sa ma faca sa-mi doresc sa stiu cat mai multe despre acea opera. Abia la faza aprofundarii aflu de creator, ceea ce nu-mi prea schimba prima impresie.